FotoreportajulGENURI FOTOGRAFICE

Fotoreportajul

Fotoreportajul se bazeaza pe o serie de fotografii legate intre ele, sustinute intr-o oarecare masura de text. Subiectul, aspectele si amanuntele lui diferite, mediul, implicatiile sunt reprezentate pe cat posibil intr-o forma vizuala, explicatiile referindu-se numai la acele aspecte ce nu pot fi comunicate decat prin cuvinte. De o importanta vitala este coerenta. Chiar si fara explicatii, un fotoreportaj, cu toate ca ar putea fi oarecum incomplet, trebuie totusi sa fie inteligibil si sa dea prin sine insusi o impresie de unitate.

Tipuri de fotoreportaj :

In functie de insemnatatea si complexitatea subiectului sau de caracterul si tipul revistei putem vorbi de :

Fotoreportajul pur – compus numai din fotografii si care se sustin fara explicatii. Un exemplu de fotoreportaj pur este albumul de fotografii al lui David Douglas Duncan, « Asa arata razboiul ». Deoarece totul trebuie comunicat intr-o forma vizuala, acesta este tipul cel mai dificil de fotoreportaj.

Reportajul combinat – reportaj ilustrat in care se combina desene, diafragme, harti si texte pentru subiectele care nu pot fi fotografiate.

In functie de felul in care iau nastere putem distinge 3 tipuri de fotoreportaje :

Fotoreportajul intamplator – fotograful poate sa intalneasca in mod accidental un subiect sau un eveniment. In acest caz, fotograful trebuie sa actioneze repede, facand aproape in mod instinctiv operatia potrivita la momentul potrivit.

Fotoreportajul anticipat –Fotograful asteapta sa se intample ceva, insa nu se stie daca evenimentul va merita sa fie inregistrat. Exemple de acest fel de fotoreportaj sunt legate de evenimentele sportive sau oficiale, interviuri cu celebritati, revolte, razboi. O planificare intr-o anumita masura este de dorit.

Fotoreportajul planificat –trebuie conceput, documentat, planificat si executat ca o povestire pe care vrea sa o scrie un scriitor. Pentru a asigura continuitatea si a avea certitudinea ca nimic nu va fi uitat, intregul reportaj va trebui sa fie schitat sub forma unui scenariu in care se enumera toate fotografiile necesare, completate cu informatii precise asupra locului, timpului, legaturilor si personalitatilor. Exemple tipice de fotoreportaje planificate sunt relatarile despre personalitati (Eugene W. Smith « Medicul de tara »). Coerenta rezulta din faptul ca in toate imaginile subiectul este acelasi. Continuitatea este exprimata prin schimbari in timp si spatiu.

Calitatile si caracteristicile unui fotoreportaj

Adaptarea la specific : Fotoreportajul trebuie sa fie in spiritul revistei pentru care a fost alcatuit.

Dependenta de o anumita data : un reportaj legat de un anumit eveniment devine inactual daca nu este publicat la o anumita data.

Caracterul atractiv : cele mai bune subiecte sunt cele cu putere de atractie generala (care s-ar putea sa mai fi fost publicate) prezentate sub o forma neobisnuita, dintr-un nou punct de vedere sau intr-o lumina diferita. Subiectele care intereseaza pe cei mai multi oameni sunt cele care le sunt comune sau influenteaza masa oamenilor, precum si acelea care reflecta faptele, sentimentele, gandurile si viata oamenilor.

Coerenta si continuitatea fotoreportajului sunt date de o tema comuna care sa poate fi identificata in mod clar, sub o forma sau alta, in fiecare fotografie din reportaj. Fotografiile nu trebuie doar sa fie grupate impreuna, ci legate, astfel incat sa poata fi « citite » cu usurinta, sa aiba directie si cotinuitate in timp si spatiu.

Amploarea temei : de regula, o tema care se ocupa de un subiect relativ limitat si bine definit are o sansa mai mare de a fi acceptat, decat o tema care apartine unui subiect vast si definit in mod vag. De exemplu, un reportaj despre un oras anume are o sansa mai mare decat un reportaj despre o tara intreaga sau un reportaj despre despre o familie care este reprezentativa pentru o comunitate are o sansa mai mare decat un reportaj despre intreaga comunitate.

Tipul de subiect : atractia generala a temei va fi cu mult mai mare daca se introduc oameni in reportaj, decat daca sunt tratate exclusiv obiecte neinsufletite.

Valoarea informativa : oamenii sunt in general interesati de ceva nou, pentru ca lucrurile noi sunt deosebite, neobisnuite, pasionante. Acest lucru este valabil pentru orice tip de subiect.

Cotidianul : cititorilor le place sa se identifice cu oamenii descrisi in fotoreportaje, sa vada propriile lor vieti, sa simta ca se afla intr-un domeniu care le este familiar. Din aceasta cauza, ideile bazate pe rutina vietii de fiecare zi a oamenilor de rand au o atractie puternica, mai ales daca scot in evidenta elementul dramatic si eroic al vietii de zi cu zi, asa cum a facut Eugene W. Smith in «Medicul de tara » si in « Satul spaniol » ; Cornel Capa in « Voiajorul comercial », Leonard McCombe in « Fata care face cariera », publicate in revista « Life ».

Valoarea educativa : Oamenilor le place sa invete ceva despre lucruri necunoscute –mai ales daca aceasta invatatura poate sa fie obtinuta in mod placut si usor prin intermediul unui fotoreportaj. Din acesta categorie fac parte reportaje avand ca tema regiuni indepartate, stiinta, arta, istoria, medicina.

Aventuri, emotii si sfarsituri fericite : aventuri periculoase precum escaladari de munti, curse de automobile, meciuri de box…sau forme cu mai putin emotii ca vanatoarea, pescuitul, vedete de cinema. Oamenilor le place sa evadeze din monotonia vietii lor, chiar si pentru cateva clipe, si sa se identifice cu eroii, aventurierii si personalitatile pe care fotoreportajele le aduc in casele lor.

Partile componente ale fotoreportajului

Numarul de fotografii 

Numarul de fotografii necesare pentru un fotoreportaj depinde, in primul rand, de insemnatatea si complexitatea temei si, in al doilea rand, de numarul de pagini alocate reportajului. Pentru publicare se aleg cele mai bune fotografii diferite.

Inceputul si sfarsitul

Cea mai importanta fotografie din oricare reportaj este cea cu care se deschide fotoreportajul. Aceasta fotografie are o functie dubla : trebuie sa atraga atentia cititorului si sa-l faca sa doreasca sa stie mai mult despre subiectul pe care il reprezinta. Pentru aceasta, ea trebuie sa aiba o mare putere de atractie si sa contina esenta intregului fotoreportaj.

Ultima fotografie este aproape tot atat de importanta ca si prima. In timp ce prima trebuie sa fie faptica si informativa, ultima este adesea concluziva si de atmosfera.

Schimbarea de ritm –restul fototreportajului trebuie sa fie viu si variat in ceea ce priveste redarea vizuala (planuri generale, medii, apropiate) si prezentarea.

Posibilitati de coperta

Fotografiile de coperta trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte : sa aiba caracter de afis, sa fie simple si cu o redare grafica puternica, pentru a avea efect de la distanta.